Sa fac ce-mi dicteaza inima este cel mai mare adevar ce poate exista pentru mine!
Nu am reusit sa fac asta mereu, ratiunea a fost de multe ori invingatoare in aceasta competitie perpetua. Ratiunea in combinatie cu educatia primita si cu anumite norme sociale care mi-au fost predate pe parcursul formarii mele ca adult, reusesc intr-un mod facil, de foarte multe ori, sa-mi acopere vocea inimii, a sufletului meu...In momentele cand se intampla asta, fac "ceea ce trebuie si e bine"...dar undeva in inima mea stiu ca poate ar fi fost mult mai bine pentru mine daca as fi ales cu totul alta varianta, asta neinsemnand ca aceasta ar fi fost o alegerea rea, dar cu siguranta as fi avut alt deznodamant...asa ca am preferat sa fie varianta SAFE! Nu sunt o persoana care sa am regrete, consider ca pana acum am luat decizii cat de cat in rezonanta cu ceea ce mi-a dictat inima.
Totul are ca formula de baza, ECHILIBRUL...in tot ceea ce fac trebuie sa fie acest echilibru, acel Yin si Yang, dupa care ma ghidez si care, se intampla cateodata sa ma si "tradeze"...In acele momente, introspectia functioneaza cel mai bine si dupa ceva timp cu mine...am invatat ca cel mai corect este sa-mi deconectez ratiunea si sa fiu doar eu, tete à tete, cu sufletul meu si sa pot lua decizia potrivita. Ratiunea este foarte buna si este minunat ca ma gandesc la consecinte si la diferitele variante cu rezultatele adiacente, este foarte sanatos,dar in momentul cand am dezbatut toate optiunile si s-au epuizat variantele, acela este momentul cand mintea mea trebuie sa-si inceteze activitatea.
Cand nu mi-am ascultat inima si am ales calea safe, mi s-a demonstrat ca mai devreme sau mai tarziu am ajuns tot in acel moment pe care l-am evitat la inceput...este acel "CEVA" pe care l-am stiut intotdeauna si chiar daca m-am eschivat initial m-a ajuns din urma. In realitate, tot ce am reusit sa fac a fost sa aman si totodata sa neg ceva ce de fapt eu am stiut mereu ca va fi la un moment dat in viata mea. In momentul cand imi ascult inima realizez ca am mult curaj sa fac asta...inainte nu l-am avut si practic ma ignoram pe mine, prin simplul fapt ca am facut ce "era mai bine"...atunci nu mi-am asumat riscuri...cateodata trebuie sa-mi asum si riscuri, altfel raman mereu cu acel "what if". Cand ascult oamenii in jur, imi dau seama ca sunt printre putinii care imi permit sa fiu EU! Este trist sa vad cum oameni dragi mie se sting, devin blazati, se complac si uita de ei si de ce-si doresc ei cu adevarat...pacat...:((( Sunt constienta ca e foarte greu, nu este usor dar tine foarte mult de tine ca om sa te iubesti si sa nu uiti cine esti sau cine ai fost. Primordial este sa-ti doresti sa te cunosti...e minunat cand ajungi sa faci cunostinta cu tine...cand am facut cunostinta cu mine, am zambit, am inspirat adanc si n-am mai avut niciun dubiu...stiu ce ma reprezinta si ce-mi doresc, este exact ceea ce-si doreste inima mea si sufletul meu...adica EU!
Keep Smiling & Much Love...xoxo
If you want to read this in your language, click here.
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire